Referat despre Creativitate
Creativitatea poate fi definită ca fiind capacitatea esenTială si integrală a persoanei, rezultată din activitatea conjugată a tuturor funcTiilor sale psihice (intelectuale, afective si volitive), constiente si inconstiente, native si dobândite de ordin biologic, psihofiziologic si social, implicată în producerea ideilor noi, originale si valoroase.
Conceptul de creativitate este foarte apropiat lingvistic si semantic de
conconceptul de creaTie. Conceptul de creativitate se referă la producerea de idei noi si originale (a se vedea definiTia dată); conceptul de creaTie vizează finalizarea ideii, transpunerea ei în operă artistică, stiinTifică, tehnică, în obiecte artistice, stiinTifice, tehnice etc. De la creativitate la creaTie adesea e un drum lung si anevoios.
Marii creatori mărturisesc că înainte de a trece la creaTia propriu-zisă, la realizarea de fapt a operei, indiferent dacă ea se va numi simfonie, poezie, teorie sau altfel, au născocit-o mai întâi în minte,în perioade mai mici sau mai mari de timp, au fost preocupaTi insistent de ea. CreaTia formează obiectul de cercetare al stiinTelor de profil. Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de G.W.Allport pentru a desemna o formaTiune de personalitate. În prezent există sute de modalităTi de definire a creativităTii. După Al. Rosca creativitatea este aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou sau de valoare.
P.Popescu – Neveanu explică creativitaea ca o dispoziTie generală a personalităTii spre nou cu organizarea proceselor psihice în sistem de personalitate. H. Jaoui consideră că oricine poate fi creativ.
Elemente definitorii ale creativităTii sunt:
-originalitate – manifestată prin capacitatea individualui de a adopta atitudini personale fără tendinTa de a copia sau reproduce modul de gândire al vreunei persoane;
-flexibilitatea – caracterizată în esenTă ca rapiditate a gândirii de a se adapta la situaTii noi, neprevăzute, cu scopul de a găsi soluTii optime de rezolvare a problemelor din diverse domenii, inclusiv al cunoasterii artistice;
-ingeniozitate (ingenuity) – spriritul inventiv prin care se realizează rezolvarea problemelor cu eleganTă într-un mod abil si surprinzător;
-senzitivitatea (sensitivity) – capacitatea de a simTi, de a fi sensibil. Profunzimea si aria sensibilităTii depind de spiritul de observaTie, care poate fi format si educat;
-fluenTa – proprietate a stilului, caracterizată prin cursivitate si flexibilitate în exprimare;
-expresivitatea – exprimă culoarea, forma, mărimea, ritmul, simetria, asimetria si dinamica. Cu cât expresivitatea unei opere de artă este mai mare, cu atât place mai mult publicului;
- productivitatea – cuprinde număr mare de idei, soluTii, produse mai mult sau mai puTin materiale;
-eficienTa – ia în calcul performanTele ce se pot obTine ca urmare a rezultatelor acTiunii creatoare.
FuncTiile creativităTii determină structura tridimensională a acesteia, reflectând cerinTele funcTionale la nivel de produs, proces, personalitate si pressing social.
a) FuncTia psihologică a creativităTii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman, cu unele accente evidente care vizează: inteligenTa în calitate de aptitudine generală, care asigură
premiza sesizării, rezolvării, inventării de probleme si de situaTii-problemă; gândirea, în calitate de produs de cunoastere logică, proiectată multifazic, pe baza unităTii informaTional - operaTionale realizabilă în sens convergent, divergent; imaginaTia - în calitate de proces de cunoastere logică, specializat în (re)producerea noului prin
(re)combinarea informaTiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, în calitate de „vectori” ai acTiunii eficiente, reglatori în anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaTionale, caracteriale), în calitate de „vectori” ai acTiunii eficiente, reglatori în anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaTionale, caracteriale), în calitate de „vectori” ai acTiunii eficiente, autoreglatori în orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcTionalităTii lor creative, toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însusiri generale ale personalităTii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator.
